Sari direct la conținut

Un an de război în Gaza: Ce țări au trimis arme Israelului în regiune, cine a interzis protestele pro-Palestina și cum s-a poziționat România

HotNews.ro
Un an de război în Gaza: Ce țări au trimis arme Israelului în regiune, cine a interzis protestele pro-Palestina și cum s-a poziționat România
Sursă imagini: Profimedia

Pe 7 octombrie 2023, luptătorii Hamas au lansat cu atac-surpriză după ce au intrat pe teritoriul Israelului, în timp ce din Gaza au zburat mii de rachete care au lovit teritoriul israelian. Evenimentele au dus la un război în Gaza, ce continuă și azi și riscă să se transforme într-unul regional. Între timp, liderii Hamas și Hezbollah au fost uciși, la fel ca numeroși luptători din eșalonul doi și trei de conducere. Curtea Penală Internațională a cerut mandat de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu, a ministrului apărării și a mai multor lideri Hamas. Numărul mare de victime din Gaza, peste 40.000, a dus la înăsprirea relațiilor dintre Israel și mai multe state occidentale. Tonul statelor occidentale a început să se schimbă după raidurile israeliene în Liban.

  • Într-un articol realizat în cadrul proiectului european PULSE, HotNews. ro și redacțiile partenere analizează cum s-au poziționat statele europene în acest an de război, cine a continuat să furnizeze arme Israelului și care a fost reacția în societățile europene.
  • Acest articol a fost realizat de Sebastian Pricop (HotNews.ro), alături de Lola García-Ajofrín (El Confidencial/Spania), Petr Jedlicka (Denik Referendum/Cehia), Kostas Zafeiropoulos (EFSYN/Grecia), Krasen Nikolov (Mediapool/Bulgaria), Nicole Corritore (OBCT – Italia) și Manuel Escher (Der Standard/Austria).

Cum se poziționează politic guvernele

Începând cu 7 octombrie, discursul public despre conflictul dintre Israel și Palestina este aprins în multe țări. Guvernul austriac a comunicat că este alături de Israel pe mai multe planuri. Datorită neutralității sale, Austria nu furnizează arme Israelului, ci alte forme de sprijin, cum ar fi votul împotriva unei încetări a focului în cadrul Adunării Generale a ONU. Discursul public este foarte pro-Israel, iar demonstrațiile și declarațiile pro-palestiniene au fost adesea catalogate drept antisemite, remarcă Der Standard.

Spania și Irlanda au fost unele dintre țările europene care, cel puțin în declarațiile oficiale, și-au exprimat cel mai clar solidaritatea cu Gaza. Spania, Irlanda și Norvegia au recunoscut oficial un stat palestinian pe 28 mai, în ceea ce premierul spaniol Pedro Sanchez a numit o decizie istorică.

„Recunoașterea statului Palestina nu este doar o chestiune de justiție istorică pentru aspirațiile legitime ale poporului palestinian. Este, de asemenea, o necesitate urgentă dacă dorim cu toții să ajungem la pace”, a declarat premierul spaniol  Pedro Sánchez, pe 28 mai, într-o declarație în care a anunțat că guvernul spaniol va aproba recunoașterea oficială a statului Palestina. 

Spania a recunoscut Palestina după declanșarea războiului

În luna mai, Spania s-a alăturat astfel celor peste 140 de țări din întreaga lume care recunosc Palestina ca stat. „Aceasta este o decizie istorică cu un singur scop: să contribuie la atingerea păcii între israelieni și palestinieni”, a adăugat el.

„Este singura modalitate de a avansa către soluția pe care o recunoaștem cu toții ca fiind singura posibilă pentru realizarea unui viitor pașnic: cea a unui stat palestinian care coexistă alături de statul Israel în pace și securitate. Statul Palestina trebuie să fie în primul rând viabil, cu Cisiordania și Gaza conectate printr-un coridor și Ierusalimul de Est drept capitală, unificat sub guvernul legitim al Autorității Naționale Palestiniene”, a completat premierul spaniol.

„Pentru mine, este un pas foarte important de coerență și de evitare a acestei critici corecte pe care unele țări o aduc țărilor occidentale, acuzându-le de standarde duble, deoarece noi susținem respectarea legilor internaționale în Ucraina și, de asemenea, în Gaza. Susținem aceeași poziție”, a declarat Sanchez, întrebat despre recunoașterea Palestinei de către jurnalista CNN Christiane Amanpour la New York, în timpul vizitei sale la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite din 25 septembrie. 

În al doilea rând, a adăugat el, „cred că există unii actori internaționali, de asemenea în Israel, care doresc să ucidă ideea soluției cu două state”.

Cehia, un susținător puternic al Israelului

Guvernul și diplomația cehă sunt în mod tradițional puternic pro-Israel, cel mai puternic din Europa pe termen lung, remarcă Denik Referendum. În majoritatea covârșitoare a rezoluțiilor ONU privind Palestina și Israelul, diplomația cehă votează la fel ca Statele Unite și sateliții săi din Pacific, adică întotdeauna pentru Israel, chiar împotriva întregii lumi. 

Politicienii cehi sunt împărțiți în puternic pro-israelieni și cei cărora nu le pasă, doar câțiva sunt pro-palestinieni. Același lucru este valabil și pentru elita culturală și influencerii de pe rețelele sociale. 

În timpul guvernului social-democrat de acum zece ani, a existat o încercare a ministrului de externe de a schimba această poziție și de a încerca să coordoneze sistematic votul israelian/palestinian și alte politici cu UE, dar s-a încheiat fără succes, iar Republica Cehă continuă să sprijine neabătut Israelul.

Bulgaria și-a exprimat îngrijorarea privind victimele civile

Bulgaria susține oficial dezescaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, iar oficialii bulgari au avut întâlniri cu reprezentanți ai Israelului și ai Autorității Palestiniene. 

„Bulgaria sprijină și face parte din eforturile internaționale de încetare a focului, de eliberare a ostaticilor, de restabilire a dialogului și de găsire a unei soluții pașnice la conflictul din Fâșia Gaza cât mai curând posibil”, a declarat președintele bulgar Rumen Radev într-o conversație telefonică cu președintele israelian Isaac Herzog.

Bulgaria a condamnat atacul terorist al Hamas în 7 octombrie și a denunțat luarea de ostatici. Poziția Bulgariei este că Israelul are dreptul de a se autoapăra împotriva terorismului, dar trebuie să trateze uman populația civilă din Gaza. De altfel, în aprilie, președintele bulgar Rumen Radev și-a exprimat „îngrijorarea privind numărul fără precedent de victime civile și situația umanitară critică din Gaza și a cerut Israelului să caute o metodă să protejeze populația civilă”, într-o discuție telefonică cu omologul israelian.

România, între mediator și susținător al Israelului

Autoritățile române au o poziție moderată pro-Israel. Premierul Marcel Ciolacu a fost primul lider european care a vizitat Israelul după începerea războiului, când s-a întâlnit cu Benjamin Netanyahu pe 17 octombrie. El a mai făcut o vizită luna trecută.

O fotografie postată pe pagina de Facebook a premierului Ciolacu, la întâlnirea cu Benjamin Netanyahu, 17 octombrie 2023.

În cadrul ultimei întâlniri cu omologul său israelian, Ciolacu a reiterat poziția României pentru o pace justă și sprijinul pentru o soluție cu două state, bazată pe dreptul internațional și pe rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU.

Ceaușescu a vrut să fie un mediator în conflictul din Orientul Mijlociu

În mai 1972, România a recunoscut oficial Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OEP) ca unic și legitim reprezentant al poporului palestinian. În martie 1974 a fost deschisă Reprezentanța Permanentă a OEP la București, potrivit unui istoric realizat de MAE.

România a recunoscut Palestina la 16 noiembrie 1988. Pe această bază, în ianuarie 1989, Reprezentanța Permanentă a OEP la București a fost ridicată la rangul de Ambasadă a Palestinei.

Relațiile diplomatice ale României cu Palestina au fost menținute cu regularitate după anul 2000. Au avut loc șapte vizite la nivel de șef de stat, trei reuniuni la nivel de șef de guvern, treisprezece contacte la nivel de miniștri de externe și patru vizite reciproce la nivel de parlamente.

Cea mai recentă vizită a fost în vara anului 2022, când președintele palestinian Mahmoud Abbas a efectuat o vizită oficială la București. Cu această ocazie, președintele Klaus Iohannis a confirmat „legăturile istorice și umane” dintre cele două state, a reconfirmat sprijinul României în domeniile educației, luptei împotriva terorismului și pentru realizarea păcii „printr-o soluționare justă și durabilă a conflictului israeliano-palestinian prin negocieri directe”.

România a avut o politică oscilantă față de conflictul israeliano-palestinian, chiar dacă apartenența sa la UE și NATO o obligă să se alinieze.

În 2017, când Donald Trump a anunțat mutarea ambasadei SUA la Ierusalim, România a mutat rapid sub Guvernul Dăncilă cu anunțul că și România își va muta ambasada. Președintele Iohannis s-a opus acestei decizii, iar subiectul a fost abandonat după căderea guvernului Dăncilă.

Furnizarea de arme către Israel, o problemă spinoasă după începerea războiului

În ciuda faptului că guvernul spaniol a declarat în mod repetat că nu a autorizat vânzări de arme către Israel după 7 octombrie, o investigație a Centrului Delàs pentru Studii de Pace, care a fost publicată în iulie 2024, a constatat că, „în esență, relațiile militare cu Israelul au rămas așa cum erau înainte de 7 octombrie 2023”, au declarat cercetătorii.

„La nivelul vânzărilor, în ceea ce privește exporturile, singura nuanță este că, potrivit guvernului [spaniol], nu au fost permise noi autorizații de export”, explică telefonic pentru El Confidencial Eduardo Melero, cercetător la Centrul Delàs și coautor al raportului.

Potrivit guvernului spaniol, într-un comunicat de presă din februarie 2024, „în lumina informațiilor publicate în unele publicații, Ministerul Afacerilor Externe raportează că, începând cu 7 octombrie 2023, nu au mai fost autorizate operațiuni de vânzare de arme către Israel”.

Protest în Madrid față de exportul de arme către Israel, 18 mai 2024. Foto: SOPA Images Limited / Alamy / Profimedia

Cu toate acestea, raportul Business as Usual al cercetătorilor de la Centre Delàs a constatat că:

1) Contracte publice pentru echiparea forțelor armate spaniole cu companii israeliene de securitate și apărare sau filialele lor din Spania, în valoare de 1,027 miliarde de euro. 

Din octombrie 2023, au fost atribuite contracte publice în valoare de 1,027 miliarde de euro companiilor israeliene de securitate și apărare sau filialelor acestora din Spania pentru echiparea forțelor armate spaniole. 

2) Exporturi: În noiembrie 2023, muniții în valoare de 987.000 de euro au fost exportate din Spania în Israel. Acest lucru a fost făcut de Nammo Palencia, filiala multinaționalei norvegiano-finlandeze Nammo, iar muniția este pentru Elbit Systems, unul dintre principalii furnizori ai armatei israeliene.

„Contractele care apar acolo sunt achiziții de la companii israeliene de armament care pot avea sediul în Israel, sau pot fi localizate aici, în Spania, sau unele dintre ele sunt filiale ale companiilor israeliene”, a explicat Eduardo Melero.

Ceea ce știm, de asemenea, este codul vamal sub care este exportat acest produs, așa cum era în baza de date a Secretariatului de Stat pentru Comerț (DataComex), tipul specific de armament. Dar ne vom uita la categoria 93 („arme și muniții”), a adăugat Melero.

Au existat, de asemenea, exporturi de piese pentru vehicule blindate, deși nu este exact clar în ce constă materialul, deoarece avem doar codurile vamale. Cu toate acestea, în raport, deducem că este vorba despre vehicule blindate. Partea mobilă este construită în Spania, în timp ce turela în care este instalat armamentul ar fi de fabricație israeliană. Acest armament este destinat Filipinelor, după cum se menționează explicit în baza de date Comex.

Relațiile militare au fost afectate doar în ceea ce privește exporturile spaniole. Autoritățile spaniole au confirmat că, de la 7 octombrie 2023, nu au mai fost acordate noi licențe de export pentru materiale de apărare către Israel. Cu toate acestea, exporturile au continuat. 

Cercetătorul Alejandro Pozo de la Centre Delàs a constatat că portalul oficial de comerț exterior al Spaniei, DataComex, a indicat că, în noiembrie 2023, Spania a exportat bunuri clasificate la categoria 93 (bombe, grenade, torpile, mine, rachete, cartușe și alte muniții și proiectile, precum și piesele acestora, inclusiv alice, bile și încărcături pentru cartușe) în valoare de 987.000 de euro. Societatea exportatoare este Nammo Palencia.

În plus, conform bazei de date DataComex citată de Centre Delas, în octombrie și noiembrie 2023 și în februarie 2024, au fost exportate din Spania în Israel arme corespunzătoare categoriei 8710, care corespunde „vehiculelor blindate de luptă și tancurilor, înarmate sau nu”, a căror destinație finală ar fi Filipine.

Întrebat de El Confidencial cu privire la această chestiune, un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei, Comerțului și Afacerilor a declarat că „începând cu 7 octombrie 2023, nu au mai fost autorizate noi licențe finale de export pentru materiale de apărare către Israel”. De asemenea, aceștia au precizat că „din 2001, nu au mai fost autorizate licențe finale de export pentru arme sau echipamente letale având Israelul ca destinație finală, cu excepția muniției pentru testare, și nici nu au mai fost autorizate exporturi de echipamente care ar putea fi utilizate ca material de control al revoltelor de către forțele armate sau forțele de securitate israeliene”.

În ceea ce privește vânzările Nammo Palencia, citate de Centrul Delàs în ancheta sa, purtătorul de cuvânt al ministerului spaniol confirmă că acest export „corespunde licențelor autorizate înainte de 7 octombrie” și afirmă că este vorba despre „material pentru teste sau demonstrații, în niciun caz pentru utilizare finală, și nici nu este probabil să fie utilizat în conflict”.

Cum se poziționează Marea Britanie

În septembrie 2024, guvernul britanic a suspendat aproximativ 30 de licențe de export de arme către Israel, invocând îngrijorarea că aceste arme ar putea fi utilizate în moduri care încalcă dreptul internațional umanitar, în special în contextul conflictului în curs din Gaza. Decizia a fost luată în urma unei revizuiri efectuate de ministrul de externe al Regatului Unit, David Lammy, și de ministrul afacerilor și strategie industrială, Jonathan Reynolds. Această analiză s-a concentrat asupra riscurilor pe care le prezintă anumite tipuri de echipamente militare exportate către Israel și asupra posibilității ca acestea să fie utilizate în conflictul din Gaza, unde au apărut rapoarte privind vătămarea civililor și potențiale încălcări ale dreptului umanitar.

Armele vizate de suspendare includ în principal componente militare pentru avioane de luptă (cum ar fi F-16), elicoptere, drone și sisteme de ochire. Aceste elemente sunt considerate esențiale pentru operațiunile aeriene ale Israelului în Gaza, unde bombardamentele aeriene au reprezentat un aspect central al răspunsului său militar. În plus, au fost incluse în suspendare componente pentru sisteme navale și echipamente de ochire la sol. Această decizie reflectă obligațiile legale ale Regatului Unit în temeiul regimului său de control al exporturilor de arme, care împiedică exportul de echipamente militare în cazul în care există un „risc clar” ca produsele respective să poată fi utilizate pentru a comite sau a facilita încălcări grave ale dreptului umanitar internațional.

Cu toate acestea, nu toate exporturile de arme din Regatul Unit către Israel au fost suspendate. Peste 300 de licențe rămân active, inclusiv cele pentru echipamente care nu sunt considerate ca făcând parte din conflictul imediat din Gaza, cum ar fi anumite sisteme navale, avioane de antrenament și articole non-militare, cum ar fi produse chimice pentru testarea alimentelor și echipamente de telecomunicații. În special, exportul de componente pentru programul de avioane de vânătoare F-35, care implică mai multe țări, a fost exclus de la suspendare. Guvernul britanic a justificat această exceptare prin faptul că întreruperea programului F-35 ar afecta negativ lanțul global de aprovizionare, reprezentând un risc pentru securitatea internațională, inclusiv pentru cea a aliaților NATO.

Decizia Regatului Unit de a suspenda doar o parte din exporturile sale de arme a atras critici din partea mai multor organizații pentru drepturile omului, inclusiv Action on Armed Violence (AOAV), Human Rights Watch și Amnesty International. Aceste grupuri au susținut că suspendarea este insuficientă având în vedere amploarea violențelor și a victimelor civile raportate în Gaza. Acestea subliniază că excluderea unor componente-cheie precum cele pentru avioanele de luptă F-35, care au fost utilizate în loviturile aeriene israeliene, subminează impactul suspendării. Militanții și grupurile juridice precum Global Legal Action Network (GLAN) și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea că acțiunile guvernului britanic ar putea fi mai mult simbolice decât substanțiale, solicitând un embargo cuprinzător asupra armelor, mai degrabă decât suspendări selective.

În ciuda acestor îngrijorări, guvernul britanic susține că trebuie să găsească un echilibru între obligațiile sale juridice în temeiul dreptului umanitar internațional și angajamentul său față de securitatea Israelului. Ministrul de externe David Lammy a subliniat că, deși există îngrijorări serioase cu privire la potențialele încălcări ale dreptului umanitar în Gaza, Regatul Unit continuă să sprijine dreptul Israelului la autoapărare, în special în lumina amenințărilor din partea unor grupări precum Hamas și Hezbollah. Lammy a declarat, de asemenea, că suspendarea va fi revizuită, ceea ce va permite ca licențele să fie restabilite sau suspendate în continuare în funcție de evaluările viitoare ale conflictului și de respectarea de către Israel a dreptului internațional.

Transparența comerțului cu arme al Regatului Unit a fost o problemă controversată. Deși guvernul urmează criterii stricte în procesul său de control al exporturilor de arme, criticii susțin că deciziile legate de exporturile de arme, în special în zonele de conflict, nu fac obiectul unui control public suficient. Faptul că licențele pentru programul F-35 au fost exceptate de la suspendare ridică semne de întrebare cu privire la influența priorităților de apărare și comerciale asupra considerentelor umanitare. În plus, publicul află adesea despre astfel de decizii abia după punerea lor în aplicare, ceea ce duce la îngrijorarea că guvernul nu este pe deplin transparent cu privire la amploarea și implicațiile politicilor sale privind comerțul cu arme.

În ceea ce privește adoptarea unor măsuri similare de către națiunile europene, există dovezi că unele țări și-au manifestat solidaritatea cu Palestina, dar puține au decretat embargouri complete asupra armelor împotriva Israelului. De exemplu, deși Spania a luat măsuri în sprijinul cauzelor palestiniene, nu a oprit complet transferurile de arme către Israel. În unele cazuri, arme fabricate în Spania au fost transferate către Israel, în ciuda poziției oficiale a țării. În mod similar, Irlanda, care a criticat vehement acțiunile militare israeliene, nu a oprit complet cooperarea militară cu Israelul. Spațiul aerian al Irlandei a fost utilizat în scopuri militare legate de industria de apărare israeliană, subliniind complexitatea ruperii totale a legăturilor militare cu Israelul.

Netanyahu, către liderii occidentali: „Să le fie rușine”

Preşedintele francez Emmanuel Macron s-a exprimat sâmbătă în favoarea opririi livrărilor de arme către Israel, dacă aceste arme sunt folosite în conflictul din Fâşia Gaza ce opune armata israeliană şi gruparea palestiniană Hamas. La rândul său, SUA au avertizat asupra pericolului ca bombardarea de către Israel a obiectivelor Hezbollah din Liban să fie o sabie cu două tăișuri, scrie The Times of Israel.

„Presiunea militară poate uneori să permită diplomația. Desigur, presiunea militară poate duce și la calcule greșite. Poate duce la consecințe nedorite”, a spus un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA într-o declarație trimisă prin e-mail.

În replică, premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a criticat sâmbătă pe preşedintele francez Emmanuel Macron şi pe liderii ţărilor care au cerut oprirea livrărilor de arme către Israel pe fondul războiului împotriva Hamasului palestinian şi Hezbollahului libanez, relatează agenția France Presse.

„În timp ce Israelul luptă împotriva forţelor barbariei conduse de Iran, toate ţările civilizate ar trebui să fie ferm alături de Israel. Cu toate acestea, preşedintele Macron şi alţi lideri occidentali îndeamnă acum la embargo asupra armelor contra Israelului. Ar trebui să le fie ruşine”, a declarat Netanyahu într-o înregistrare video şi un comunicat al biroului său.

Prim-ministrul a insistat asupra faptului că ţara sa duce un război pe mai multe fronturi împotriva organizaţiilor susţinute de Iran, duşmanul de moarte al Israelului.

„Iran impune un embargo asupra armelor pentru Hezbollah, houthi (rebeli din Yemen), Hamas şi celorlalţi mandatari ai săi? Bineînţeles că nu”, a spus el.

Aceste mişcări fac parte din „axa rezistenţei” împotriva Israelului, un grup aşa numit de Teheran care reuneşte şi grupări irakiene.

„Această axă a terorii este unită. Dar ţările care ar trebui să se opună acestei axe a terorii cer un embargo asupra armelor cu destinaţia Israel. Ce ruşine!”, a adăugat el.

Cum se poziționează alte state europene 

În ultimii ani, toată producția și comerțul ceh cu arme au fost orientate către Ucraina. Dar dacă ar exista capacitate și cerere liberă, Republica Cehă ar furniza cu siguranță arme Israelului, potrivit Denik Referendum. Cazul din 1948, când livrările de arme cehoslovace cu încălcarea embargoului ONU au ajutat Israelul să câștige Războiul de Independență, este considerat în dezbaterea publică cehă drept unul dintre cei mai merituoși pași ai politicii externe cehe.

Grecia poate că nu se numără printre țările care furnizează direct arme Israelului, dar Grecia ajută guvernul Netanyahu în orice alt mod. În ultimii 15 ani, toate guvernele de la Atena au cedat teritoriul, spațiul aerian și maritim al Greciei pentru a antrena armata israeliană. 

Antrenamente aeriene ale forțelor elene și israeliene, la aeroportul din Kalamata, Grecia, 21 octombrie 2022. Foto: Aris Messinis / AFP / Profimedia

Luni, 27 mai, a avut loc la sud de Creta un exercițiu de realimentare aeriană la scară largă, cu participarea forțelor grecești și israeliene, care nu a fost anunțat mai devreme din motive de securitate.

Un avion cisternă israelian a asigurat realimentarea aeriană a unui număr mare – cel mai mare de până acum – de avioane de luptă grecești, potrivit EFSYN.

Piloții israelieni au fost antrenați în spațiul aerian grec pentru a-și desfășura operațiunea de atac împotriva Yemenului în iulie 2024.

Deși este cunoscută ca un exportator major de pistoale, Austria nu este transparentă privind exporturile sale. Potrivit procedurii, exporturile de armament trebuie să fie autorizate de miniștrii de interne, apărare și externe și ele nu pot să continue în cazul în care încalcă doctrina de neutralitate a Austriei și nici în zone de conflict. 

Cu toatea acestea, notează Der Standard, majoritatea exporturilor sunt aprobate și există cazuri documente de arme care au ajuns în Israel, dar și în mâinile palestinienilor și a luptătorilor Hamas.

Bulgaria și Germania au votat împotriva interzicerii exportului de arme

Pe  5 aprilie, Bulgaria a votat împotriva unei rezoluții în cadrul Consiliului ONU pentru Drepturile Omului care solicita interzicerea vânzărilor de arme către Israel din cauza războiului din Gaza. Cealaltă țară europeană care a votat „împotrivă” a fost Germania. Rezoluția a fost adoptată cu sprijinul a 28 de țări, 13 s-au abținut, în total 6 au votat „împotrivă”, dar documentul nu este obligatoriu.

Bulgaria este un mare producător de arme, dar acestea sunt în mare parte de standard sovietic. Nu există nicio dovadă că Bulgaria a furnizat un ajutor militar semnificativ Israelului

Israelul, principala țintă de export a armamentului din România

Potrivit Action on Armed Violence (AOAV), o organizație caritabilă cu sediul la Londra care desfășoară activități de cercetare și advocacy privind incidența și impactul violenței armate la nivel mondial, valoarea totală a licențelor de export în perioada 2014-2022 s-a ridicat la 427 de milioane de euro. 

Majoritatea acestor licențe se referă la transferuri legate de aeronave, în valoare totală de 62 de milioane de euro. În plus, România a transferat exporturi legate de vehicule/tancuri, dispozitive explozive și muniție. Elbit Systems operează în România, deținând trei companii și patru fabrici cu peste 500 de angajați, printre care AE Electronics din Bacău, Simultec Măgurele și două fabrici Elmet din Bacău și București. 

România s-a abținut de la rezoluția din aprilie a UNHRC de a opri vânzările de arme către Israel pentru „a preveni noi încălcări ale dreptului internațional umanitar și încălcări și abuzuri ale drepturilor omului”.

Potrivit unui raport din 2023 al publicației economice Profit.ro, Israelul a fost timp de trei ani consecutivi principala țintă a exporturilor militare din România, cu o pondere de aproximativ un sfert din valoarea totală a livrărilor externe.

În România, în ultimul an nu au existat discuții privind oprirea exporturilor de armament către Israel.

Poziția publică privind Israel

Pe 27 septembrie 2024, mii de oameni au ieșit în stradă în mai multe orașe spaniole pentru a cere încetarea crimelor din Gaza și pentru ca Spania să încheie toate acordurile comerciale cu Israelul. Au fost organizate peste 100 de acțiuni de protest în întreaga țară. 

Protest în Barcelona pentru încetarea conflictului din Palestina, 27 septembrie 2024. Foto: Diego Radames / AFP / Profimedia

În ultimul an, studenții, sindicatele și ONG-urile din Spania au organizat diferite acțiuni de protest și au cerut guvernului să pună capăt acordurilor comerciale cu Israelul.

„Este complet insuficient”, exclamă María Sánchez, 25 de ani, fostă studentă la Universitatea din Granada  și membră activă a Adunării Studenților pentru Palestina de la Universitatea din Granada, într-o convorbire telefonică cu El Confidencial, referindu-se la recunoașterea Palestinei de către guvernul spaniol. 

„Pentru noi, recunoașterea lor este lipsită de sens; ei vorbesc despre recunoașterea frontierelor din 1967”, adaugă ea. 

María Sánchez este unul dintre cei 20 până la 25 de studenți și absolvenți ai Universității din Granada care participă activ la adunările de solidaritate pentru Palestina. 

Anul trecut, aceștia au înființat o tabără în universitate în semn de protest. „Nu au reușit să evacueze tabăra noastră, dar în departamentul de filosofie ne-au rupt afișele”, explică ea. 

După luni de proteste și 12 zile de tabără, María Sánchez povestește că, pe 8 mai, demonstranții din Granada au reușit să obțină ca universitatea să suspende relațiile academice cu Israelul în timp ce asediul asupra Gaza continuă. „Aceasta este o luptă care trebuie să continue”, adaugă ea. „Obiectivul nostru este să organizăm în mod regulat adunări deschise în universități, la care să fie invitată toată lumea”, conchide ea.

În ceea ce privește opiniile publicului larg, avem cele mai recente date din Republica Cehă din februarie, respectiv iunie 2024. Datele din februarie arată că 22% cred că totul este din vina Palestinei, 5% din vina Israelului, 40% dau vina pe ambele, 10 % dau vina pe actori externi precum Iranul și SUA, iar 22% nu au nicio opinie.  

Datele din iunie arată că 46% dintre cehi susțin soluția celor două state, 32% nu sunt interesați de subiect, iar restul sunt împărțiți între alte soluții. 

În general, atitudinea publicului ceh în general este mai degrabă pro-Israel, dar nu cu pasiune. Subiectul face parte din grupul „conflictelor eterne”, despre care știm, dar le percepem doar prin relatări parțiale ale diverselor orori. Cea mai comună opinie este că problema nu poate fi rezolvată și că fiecare dintre entități ar trebui să-și construiască propriul stat separat.

Altfel, există și o mișcare pro-palestiniană foarte activă în Republica Cehă, care organizează numeroase demonstrații și scrie petiții, dar are doar zeci, poate sute de membri, deci are o putere politică minimă.

Dimpotrivă, grupurile puternic pro-Israel sunt greu vizibile pe străzi, dar au o influență enormă. Conform experienței noastre pomenite de jurnaliștii Denik Referendum, acesta este unul dintre cele patru grupuri influente principale care operează în aparatul Ministerului Afacerilor Externe. Unul dintre cei mai proeminenți apărători publici ai tot ceea ce face Israelul este, de asemenea, politicianul Jana Černochová, care este în prezent ministrul ceh al apărării din 2021.

În Austria, manifestațiile pro-Palestina nu s-au bucurat de o prezență însemnate, de câteva sute de participanți, iar cei prezenți au fost criticați au fost criticați puternici de partidele de dreapta și de o parte a presei.

Potrivit unui sondaj din octombrie 2023, 57% dintre austrieci au fost de acord cu afirmația „Israelul merită solidaritatea noastră deplină. Nu există justificare pentru atacul Hamas asupra Israelului”. 38% s-au opus acestei afirmații, dintre care 12% cu fermitate. 

În timpul  campaniei pentru alegerile generale, subiectul războiului din Gaza a fost foarte rar discutat, dar a existat o formațiuni intitulată „Lista Gaza” care a înregistrat 0,4% din voturi la nivel național și 1,1% în Viena. 

Bulgaria și Italia au interzis manifestații pro-palestiniene 

La mijlocul lunii octombrie 2023, la câteva zile după izbucnirea războiului din Gaza, autoritățile locale din capitala Sofia au interzis un protest pro-palestinian, invocând probleme de securitate. 

După aceea, nu au existat încercări de a organiza noi demonstrații. Subiectul conflictului din Orientul Mijlociu nu este unul important pentru societatea bulgară, care urmărește cu mult mai multă îngrijorare conflictul din Ucraina.

În chip similar, demonstrația pro-palestiniană care trebuia să aibă loc la Roma pe 5 octombrie a fost interzisă de departamentul central de poliție al capitalei italiene, invocând „probleme de securitate publică”.

Luni, 30 septembrie, o asociație italiană, Uniunea Democrată Arabo-Palestiniană (UDAP), a făcut apel la Tribunalul Administrativ Regional (TAR) din Roma împotriva deciziei presupus „arbitrare și politice” de a interzice demonstrația planificată.

Uniunea Democrată Arabo-Palestiniană a declarat că, după „răspunsul criptic” al Tribunalului Administrativ Regional, demonstrația va avea loc oricum, în ciuda interdicției.

În ceea ce privește opiniile publicului larg, ultimul sondaj realizat de IPSOS (noiembrie 2023) arată că 46 % dintre italieni consideră că intervenția Israelului în Gaza este disproporționată și, în același timp, cred că Israelul are dreptul să se apere; 58 % au declarat că intervenția în Gaza este o catastrofă umanitară pe care o democrație nu o poate provoca.

Majoritatea italienilor intervievați (52%) consideră că este necesară consolidarea medierii între părțile aflate în conflict și că fiecare dintre entități ar trebui să construiască două state separate; 73% dintre aceștia au declarat că guvernul italian ar trebui să depună eforturi în vederea unei medieri pentru a evita un conflict mai larg în Orientul Mijlociu.

În sondajul realizat de Demopolis, la cinci luni după 7 octombrie, se arată: procentul cetățenilor italieni care speră într-un armistițiu în conflictul israeliano-palestinian crește de la 40% (în noiembrie anul trecut) la 53% în ianuarie 2024 și se situează la 68% în martie 2024.

Cei mai mulți români susțin Israel

Potrivit unui sondaj INSCOP din decembrie 2023, întrebați cine cred că este principalul vinovat pentru declanșarea conflictului din Gaza, 35,7% dintre români indică Hamas, 9,6% SUA, 9% Israelul, 7,1% țările arabe, 6,6% Rusia și 4,2% Iranul. 25,7% nu știu și 2,1% nu răspund la această întrebare.

Un alt sondaj din decembrie 2023, realizat de Avangarde, arată că 40% dintre români sunt de partea Israelului, în timp ce 26% sunt de partea palestinienilor, 2% susțin Hamas și 32% nu exprimă o opțiune.

Anul trecut, în România au avut loc mai multe manifestații ale palestinienilor și arabilor, care au fost pașnice și fără incidente.

„Libertatea” a relatat că mai mulți cetățeni români și palestinieni au descris pentru ziar cum au fost solicitați de reprezentanți ai Poliției Române să discute despre activitatea lor în sprijinul Palestinei. „Nu a fost o discuție intimidantă, dar gestul în sine a fost”, a explicat unul dintre ei. Toți descriu comportamentul polițiștilor ca fiind „civilizat”. Unul spune că i s-a cerut să nu posteze pe Facebook, ceilalți că li s-a spus să posteze ce vor, dar să nu încalce legea.

În mai și iunie au avut loc proteste pro-Palestina la Universitatea din București, însă numărul studenților participanți nu a depășit câteva zeci.

Cei care protestau cereau, printre altele, ca universitățile să ia atitudine față de dezastrul umanitar din Fâșia Gaza.

„Refuzăm să permitem universităților noastre să colaboreze cu universități, centre de cercetare, întreprinderi sau alte instituții israeliene, colaborări care le fac complice la genocidul în curs”, potrivit organizatorilor protestului.

Studenții au declarat că doresc ca „universitățile noastre să fie alături de poporul palestinian împotriva opresiunii.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.

INTERVIURILE HotNews.ro